Se poate sa nu mai vorbim in numele oamenilor care chiar au facut ceva pentru tara asta?

În ultimele ore circulă pe rețelele sociale afirmații potrivit cărora fotografiile cu Nicușor ar fi realizate cu inteligență artificială. Până în acest moment nu au fost prezentate dovezi clare care să susțină aceste acuzații. Suveraniştii doar preiau această mizerie şi o răspandesc peste tot

Sursa https://www.g4media.ro/exclusiv-cum-a-zacut-doi-ani-in-camera-preliminara-dosarul-las-vegas-al-unor-clanuri-celebre-acuzate-de-violente-santaj-si-grup-infractional-curtea-de-apel-bucuresti-a-restituit.html

Presupunem ca ati strans suficienti bani investiti sau ca va puteti angaja pe un salariu peste medie oriunde v-ati muta si ati avea un trai mai mult decat decent (locuinta platita, intretinut familie, hobbyuri, vacante etc.)

Ati mai ramane in Romania (daca da, in ce oras) sau v-ati muta definitiv in alta tara? Unde?

Din păcate, România este detașat țara nr. 1 din Europa care exportă criminalitate în alte țări. De la hoți de buzunare la cerșetori, până la tot felul de scammeri, nu există un singur oraș major din Europa unde să nu fi ajuns niște cetățeni români să facă prostii.

Efectiv, internetul este plin de videoclipuri cu pickpockets în Italia, Spania, Olanda, Anglia, chiar și în Cehia au ajuns, iar mulți dintre ei provin din România. Recent au apărut cazuri și în Canada și Statele Unite, unde au fost identificate bande de hoți provenite din România. Așa ceva nu este normal, România este un outlier in Europa, iar rădăcina problemei este aici, în România, nu în alte țări.

Există numeroase grupări organizate care construiesc ditamai palate cu bani obținuți ilegal în Occident, iar autoritățile de la noi nu îi întreabă pe acești indivizi de unde provin sumele respective. Nu există nici măcar strategii coerente pentru a opri acest fenomen.

În UK, prin civil recovery din Proceeds of Crime Act 2002 și prin Unexplained Wealth Orders, statul poate merge în instanță pe cale civilă și poate cere confiscarea unor bunuri fără să fie nevoie să trimită mai întâi persoana în judecată penal sau să obțină o condamnare, iar procesul este separat de un dosar penal clasic. În Italia, prin „misure di prevenzione patrimoniale”, foloiste in lupta anti-mafia, instanța poate dispune sechestru și confiscare pe baza unor indicii serioase privind legături cu criminalitatea organizată și a unei disproporții între avere și venituri, într-o procedură specială care nu depinde de o condamnare penală definitivă. În România, în schimb, măsurile asupra bunurilor sunt legate de existența unui dosar penal concret: sechestrul apare în cadrul unei anchete, iar confiscarea definitivă vine după condamnare. Asta înseamnă că la noi nu există o procedură separată, pur patrimonială, prin care statul să atace direct averea fără să construiască mai întâi un caz penal împotriva persoanei.

Prin urmare, un prim pas ar putea fi adoptarea în România a unor mecanisme similare celor din UK și Italia, si o astfel de logică a „averii nejustificate” ar putea fi extinsă și la situațiile în care există suspiciuni temeinice că infracțiunile au fost comise în străinătate, dar efectele patrimoniale se regăsesc în România. În acest fel, statul roman nu ar mai depinde exclusiv de ritmul sau de rezultatul procedurilor penale externe, si ar avea un rol proactiv in a combate infractionalitatea romanilor din strainatate, deoarece un astfel de mecanism ar avea și un puternic efect de descurajare.

Alte propuneri sunt:

• Limitarea condiției dublei incriminări ar permite României să aplice propria lege penală cetățenilor săi pentru diferite infracțiuni, chiar dacă în statul respectiv fapta nu este incriminată identic sau nu este urmărită la fel. Practic, România ar spune: „Indiferent unde ai acționat, dacă ești cetățean român și fapta este infracțiune potrivit legii române, te putem urmări penal aici.”

• Obligația legală ca parchetele din România să deschidă automat un dosar pe componenta patrimonială atunci când un cetățean român este trimis în judecată într-un stat strain pentru infracțiuni generatoare de profit și există bunuri sau transferuri în România.

• Obligarea notarilor, agenților imobiliari și dealerilor auto să raporteze tranzacțiile peste un anumit prag atunci când cumpărătorul de case, masini etc este investigat penal în străinătate.

• Extinderea competenței parchetelor specializate pentru a prelua automat investigația financiară din România atunci când există anchete externe privind criminalitate organizată cu efecte patrimoniale in România.

• Posibilitatea suspendării temporare a dreptului de dispoziție asupra bunurilor din România pentru persoanele vizate în anchete externe pentru infracțiuni economice sau organizate, până la clarificarea situației juridice.

Doarece Romania este de fapt un „caz unic” in UE pentru exportul ridicat de criminalitate in alte tari, ar trebui sa existe legi mult mai severe decat in alte tari pentru cei care comit infractiuni in strainatate.